AstroDex


Dicţionar de astrologie

Termeni astrologici litera C

Pagina 4

Centre Laya
Stările neutre dintre solid, lichid și gazos. Acestea sunt stăpânite de Saturn.
Centru galactic
Centrul gravitațional în jurul căruia se mișcă Soarele.
Centurile lui Jupiter
Un număr variat de benzi sau zone de forma unor centuri, paralele cu ecuatorul lui Jupiter, formate din praf stelar.
Cerc zodiacal
Totalitatea semnelor zodiacale dispuse într-un cerc.
Cercuri orare
Arcele sau cercuri în care planetele par să se miște în jurul Pământului grație mișcării sale de revoluție diurnă. Ele sunt fie diurne, fie nocturne.
Ceres
Demeter la greci, zeitate a agriculturii. Primul asteroid descoperit vreodată.
Chiron
Descoperit la 1 noiembrie 1977, el orbiteaza între Saturn și Uranus. A fost numit după înțeleptul centaur Chiron, fiul lui Cronos (Saturn), protectorul eroilor greci. În privinta domiciliului, paăerile oscilează între Săgetator și Fecioară. Simbolizează printre altele vindecătorul, sfătuitorul, instructorul, ghidul spiritual.
Ciclu-cheie
Sistem de progresii publicat de Sidney K. Bennett sub pseudonimul "Wynn". Se bazează pe sfertul de zi fracționar în plus corectat o dată la patru ani printr-un an bisect și este o adaptare a Revoluției Solare, dirijate pentru o anumită dată și locație dorite.
Ciclu metonic
Descoperit de astronomul atenian Meton în jurul anului 432 î.Hr., se referă la perioada Lunii de nouăsprezece ani, la finalul căreia Luna Nouă are loc în aceeași zi din an.
Ciclu solar
O perioadă de 28 ani din calendarul iulian, când prima zi a anului este stabilită ca fiind aceeaşi zi a săptămânii.
Ciclul planetelor minore
Se ia ca exemplu ciclul lui Mercur:
1. Conjuncție superioară: când trece de partea cealaltă a Soarelui în mișcare directă, moment în care este invizibil.
2. Elongația maximă est: La aproximativ șase luni după aceasta, ajunge la punctul maxim de elongație înaintea Soarelui în mișcarea sa directă în sens invers acelor de ceasornic în orbita sa, deci la est.
3. Intrarea în arcul de retrogradare: După circa două săptămâni, intră în arcul în interiorul căruia retrogradează.
4. Punctul de maximă strălucire ca luceafăr de seară: Deși redus la o formă de semilună strălucitoare, tot apare mai mare decât de obicei, iar grație elevației sale, rămâne mai mult timp deasupra orizontului și strălucește mai puternic decât în mod normal.
5. Prima stație: La încă două săptămâni după aceasta, devine staționar și se pregătește de retrogradare. În alte două săptămâni, cu aproximativ șase zile înaintea conjuncției inferioare, ia forma unei semiluni subțire.
6. Conjuncția inferioară: când ajunge în retrogradare între Pământ și Soare și nu mai este vizibil din pricina razelor Soarelui. După cinci zile, devine iar vizibil pe cealaltă parte a Soarelui, la vest, ca luceafăr de dimineață, apărând la răsărit ca o semilună subțire, dar îndreptată în direcția opusă.
7. A doua stație: La alte șase zile după, devine iar staționar, pregătindu-se să-și reia mișcarea directă.
8. Punctul de maximă strălucire ca luceafăr de seară: După cincisprezece zile, ia forma unei semiluni mai late și își recapătă strălucirea, de data aceasta din ipostaza de luceafăr de dimineață.
9. Ieșirea din arcul de retrogradare: Pe măsură ce trece de gradul primei sale stații, iese treptat din arcul de retrogradare și intră într-un teritoriu în care nu va mai retrograda pe durata acestui ciclu.
10. Elongația maximă vest: Deși nu se mai află în retrogradare, viteza sa nu a crezut într-atât de mult încât să depășească Soarele, motiv pentru care continuă să crească în elongație și elevație înapoia Soarelui pentru încă zece sau douăsprezece zile până când atinge elogația maximă vest, chiar înainte să intre în faza de creștere.
11. Cea mai mică fază: După șapte luni, înainte cu aproximativ cincisprezece zile de conjuncția superioară, scade în vizibilitate până când ajunge să ia forma unui disc de dimensiuni mici, dar complet luminat care nu depășește o treime din diametru pe care îl avea la punctul său de strălucire maximă. Apoi urmează conjuncția superioară și cel mai scăzut grad al său de vizibilitate. Așadar, fiecare ciclu debutează cu o conjucție superioară, după care se continuă cu stadiile descrise de mai sus.
Cicluri de recurență
Intervale de timp în care conjuncția dintre două planete are loc în aproximativ același grad din zodiac.
Cicluri planetare
Perioada simbolică medie a unui corp ceresc reprezintă durata de timp dintre două conjuncţii succesive ale acelui corp cu Soarele la aceeaşi longitudine geocentrică, adică în aceeaşi zi a unui an.
  • Luna: 19 ani, Ciclul lui Meton.
  • Mercur: 79 ani, cu un avans mediu inconstant de 1°37' la fiecare ciclu.
  • Venus: 8 ani, cu un avans mediu inconstant de 1°32' la fiecare ciclu.
  • Marte: 79 ani, cu un avans mediu inconstant de 1°34' la fiecare ciclu.
  • Jupiter: 83 ani fix.
  • Saturn: 59 ani, cu un avans mediu de 1°53'
  • Uranus: 84 ani, cu un avans mediu de 40'
  • Neptun: 164 ani, 280 de zile; o mişcare anuală medie de 2°10'54"
  • Pluto. 247,7 ani, cu o mişcare anuală medie care, datorită elipticităţii extreme a orbitei sale, variază de la 1° Peşti prin Gemeni, până la 2,5° Fecioară prin Săgetător.
Cicluri geocentrice
Se referă la perioada de revoluție a fiecărei planete. Ciclurile geocentrice ale planetelor sunt: Luna 29,530589 zile; Soare 365,242 zile; Mercur 365,242 zile; Venus 365,242 zile; Marte 686,930 zile; Jupiter 11,858 ani; Saturn 29,42 ani; Uranus 83,75 ani; Neptun 163,74 ani și Pluto 245,33 ani.
Cicluri (Serii) Saros
O perioadă de 223 de luni sinodice sau lunații (18,2 ani ori 6585,3 zile) care poate fi utilizată pentru "prezicerea" eclipselor de Soare și de Lună. Seriile Saros sunt numerotate după tipul eclipsei (de Soare sau de Lună) și după nodul ascendent sau descendent. Pentru eclipsele de Soare, numerele impare corespund eclipselor care se produc aproape de nodul ascendent, iar numerele pare aproape de nodul descendent.
Cireșar
Denumire populară românească a lunii iunie. Aluzie la faptul că atunci se coc cireșele.
Cireșel
Denumire populară românească a lunii iunie.
Clarauz
Capacitatea de a auzi sunete din alte dimensiuni folosind "urechea interioară".
Clarsimțire
Capacitatea de a simți energii din alte dimensiuni sau locuri din timp și spațiu.
Clarvăzător
Persoană care posedă capacitatea de a prevedea evenimente viitoare.
Clarviziune
Capacitatea de a prevedea evenimente viitoare.
Clepsidră (configurație planetară)
În care planetele sunt în general polarizate în jurul capetelor opuse ale unui diametru, lăsând două arce neocupate de la 60° la 90° pe laturile opuse ale continuităţii.
Arată conștientizarea perspectivelor opuse într-o lume a conflictului, cu succes ce depinde de existența unui aliniament corespunzător.
« 0 1 2 3 4 5 6 »
Orele planetare
AstroDex
Azi: 20.09.2019 - 2:23
Răsărit Soare: 06:59
Apus Soare: 19:19
Guvernatorul zilei:
Guvernatorul zilei
Ora planetară:
Cititi amanunte
Luna: 02:07 - 03:05
Detalii oră planetară