Dicţionar de astrologie
Termeni astrologici litera P
Pagina 3
- Planete fierbinți
- Soare și Marte.
- Planetele inferioare
- Cunoscute și ca "planete personale" sau "interioare" ori "minore". Mercur și Venus.
- Planete magnetice
- Lună, Mercur, Saturn și Neptun. După Sepharial, atât Soarele, cât şi Luna sunt magnetice.
- Planete malefice
- "Maleficamică" este Marte, iar Saturn este "malefica mare".
- Planete masculine
- Soare, Marte, Jupiter, Saturn şi Uranus.
- Planete matutine
- Mercur și Venus când răsar înaintea Soarelui.
- Planete nenorocoase
- Cunoscute și ca "planete malefice". Marte și Saturn.
- Planete nocturne
- Mercur și Venus când răsar după Soare.
- Planete nocturne
- Luna şi Venus, datorită caracteristicilor lor feminine, naturii reci și umede şi a pasivităţii lor. Cele situate sub linia orizontului.
- Planete reci
- Luna, Saturn.
- Planete superioare
- Cunoscute și ca "planete exterioare" sau "majore": Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi Pluto.
- Planete umede
- Lună, Mercur, Jupiter, Uranus, dar şi Neptun, conform lui Sepharial.
- Planete uscate
- Soare, Marte și Saturn.
- Planete ușoare
- Luna, Venus și Mercur, numite așa pentru gravitația lor și rapiditatea în mișcare ce rezultă din aceasta.
- Planetoid
- Sinonim pentru "asteroid".
- Plante planetare
- Următoarele plante sunt asociate cu planetele:
- Soarele: Migdală, angelică, frasin, dafin, rostopască, dioc, muşeţel, brădişuri de porumb, silur, tămâie şi alte ierburi aromatice, trifoi cu patru foi, ienupăr, bujor masculin, mac, gălbenea, vâsc, măslin, pimpinelă, orez, rozmarin, măceş, şofran, sunătoare, roua-cerului, tumeric, turnisol, viţă-de-vie, limba-boului; de asemenea frunză de dafin, portocal şi nuci.
- Luna: Ferigă, varză, rocoină, salvie, coral, poroinic, castravete, dintele-calului, tigvă, hisop, iris, salată, pepene galben, trepădătoare, specie mică de ferigă, vulturică, ciuperci, îngrășătoare, lemn câinesc, dovleac, iarbă-grasă, iarbă-aspră, rozmarin, iarbă de mare, iască, napi, flori agăţătoare, săgeata-apelor, năsturel, nufăr, violetă-de-noapte, crin alb, mac alb, trandafir alb, saxifragă albă, păducel, floare agăţătoare sălbatică, salcie, verdeaţa-iernii şi toate florile care înfloresc noaptea; dar şi arţar, măslin, palmier şi alţi copaci bogaţi în sevă.
- Mercur: Azalee, dulcamară, calamintă, chimen, morcovi, cruşin, coralină, mărar, iarbă mare, andivă, negruşcă, labă-de-iepure, alun, unguraş, limba-câinelui, lavandă, lăcrămioară, lemn dulce, mascul de ferigă, mandragoră, maghiran, dud, mirt, frunze de pătrunjel, bertram, pelin, sunătoare, trifoi, valeriană, morcovi sălbatici, cimbru de iarnă; de asemenea castan şi aluni.
- Venus: Meri, arhanghel, anghinare, fasole, mur, talpa-gâştei, anin negru, brusture, cuişoare, cap-de -cocoş, pir, ciuboţica-cucului, priboi, iarba-bivolului, narcise, soc, pana-zburătorului, ferigi, degetariţe, sânziană, agrişă, struguri şi alte plante agăţătoare, spălăcioasă, crucea-voinicului, crin, margaretă mică, bezele, mentă, buuiocul-cerbilor, buricul-apei, cireşe roşii, trandafiri, sănicioară, vitrigon, măcriş, izmă creaţă, stânjenel, clopoțelul țapului, verbină, violete, grâu; precum şi migdală, măr, caisă, frasin, chiparos, nuci de pecan şi pomi de rodie.
- Marte: Odolean, aloe, anemonă, dracilă, busuioc, cimişir, flocoşică, ghimpe, cactus, caperi, iarba-mâţei, coriandru, gălbenele, in, grozamă, creson de grădină, usturoi, genţiană, ghimbir, păducel, caprifoi, hamei, hrean, limba-mânzului, hisop, plumbago, praz, roibă, ştevie, coada-şoricelului, muştar, urzici, ceapă, ardei, patlahină, ridiche, cetină de negi, tabac, trillium, pelin şi toate mărăcinoasele şi scaieţii; şi copaci cu spini.
- Jupiter: Aglicel, agrison, caise, sparanghel, roiniţă, balsam, vindecea, sanguinaria, limba-mielului, castan, floare cu cinci petale, cuişoare, coacăze, margaretă, păpădie, limba-bălţilor, praz de casă, iasomie, crucea-voinicului, mentă, smirnă, paronychia, nucşoară, fereguţă, rubarbă, salvie, scorţişoară, iarbă sărată, cynanchum, căpşună, trestie de zahăr, măr spinos, garofiţe sălbatice, cicoare sălbatică; de asemenea frasin, migdală, mesteacăn, smochin, lămâie verde, tei, dud şi stejari.
- Saturn: Aconit, orz, sunătoare, fag, spânz negru, albăstriţă, tătăneasă, smântânică, in, patlagină, safterea, stânjenel, muşchi de pământ, cucută, cânepă, măselariţă, ilice, coada-calului, iederă, urechea-babei, knap-weed, troscot, mandragoră, sfeclă, moşmon, muşchi, umbilicus rupestris, lăsnicior, panseluţe, păstârnac, gutuie, rută de grădină, feciorică, papură, secară, scoroambă, siminichie, varga-păstorului, porumbar, coada-cocoşului, spanac, tamariscă, verbină, perişor. Dar şi chiparos, ulm, pin, salcie şi tisă.
- Astrologia modernă se ocupă rar cu adăugarea sau chiar folosirea acestor clasificări. Mai mult decât atât, planetele din a doua octavă se exteriorizează mai mult pe plan mental şi spiritual decât fizic, deci nu au fost făcute adăugări la aceste liste antice pentru Uranus, Neptun şi Pluto.
- Pluton (planetă)
- Cea mai îndepărată planetă din sistemul solar identificată până acum a fost descoperită în anul 1930. Se găseşte la 800 milioane de mile după Neptun. Pluto a fost descoperit de Percival Lowell, care a amânat publicarea noutăţilor până la ziua lui, 13 martie 1930 - ziua în care Uranus fusese descoperit cu 140 de ani în urmă. Numele de Pluto, începând cu P.L, iniţialele descoperitorului său, a fost sugerat de o englezoaică de 11 ani.
- În mitologia greacă și romană, este stăpânul Tărâmului de Dincolo și fratele lui Zeus, care îi permite să o răpească pe Persefona de la mama ei Demeter, zeița agriculturii, și s-o ducă în împărăția sa subpământeană, ajungând s-o păstreze în final acolo doar pentru trei luni, perioadă pe care muritorii au ajuns s-o asocieze cu iarna. Cele două glife plutoniene diferă destul de mult: prima este o suprapunere a inițialelor descoperitorului acestei planete, unde linia verticală a "P"-uluiși "L"-ului sunt comune, iar a doua este formată dintr-o cruce a materiei care se continuă în sus cu o semilună și un cerc al spiritului care nu o atinge. Aceasta din urmă poate fi interpretată ca faptul că cercul spiritului domină vibrația, fără a-și dezvălui legătura directă cu trupul. Astrologia modernă îl consideră (co-)stăpânul Scorpionului, exaltat în Leu, în cădere în Vărsător și exilat în Taur. Clasicii îl văd doar ca având o afinitate pentru Scorpion.
- Polaritate
- (1) Despre orice punct opus din zodiac faţă de poziţia Soarelui într-o hartă natală se poate spune că este polaritatea Soarelui său.
- (2) De vreme ce se spune că semnele aflate în opoziţie sunt complemente, orice diametru poate fi numit o polaritate.
- (3) În orice hartă natală, polaritatea, în accepțiunea lui Leo, se referă la o relaţie între poziţiile Soarelui şi Lunii.
- Polul ascendentului
- Latitudinea geografică a locului pentru care este ridicată o hartă.
- Polul-descendentului
- Este relativă faţă de latitudinea nordică sau sudică a locului pentru care este ridicată harta.
- Prost aspectat
- Se spune despre o planetă care primește aspect distonante de la alte planete sau care se află într-o conjuncție cu o malefică.
- Poziție natală
- Poziția unei planete într-o hartă natală.
- Poziționat
- Referitor la amplasamentul unei planete în semnele şi casele unei hărţi natale.
- Precesia echinocțiilor
- Acea deplasare spre vest a intersecţiei planurilor ecuatorului şi eclipticii, provocată de atracţia Soarelui, Lunii, şi planetelor în partea protuberantă a ecuatorului Pământului.
